Numeroase alimente pe care le consumăm considerându-le foarte sănătoase, pot avea efecte negative asupra organismului nostru. De exemplu, dacă un ou - aliment pe care îl considerăm cu toţii foarte sănătos - nu poate fi digerat în mod corespunzător, atunci organismul nostru poate avea reacţii de respingere la proteinele conţinute de acesta. Acest efect negativ este denumit "intoleranţă alimentară" şi poate cauza numeroase neplăceri, începând cu îngrăşarea şi terminând cu disconfortul cronic. În perioada scursă între ingerarea alimentelor şi asimilarea lor de către corpul nostru, acestea trec printr-o serie întreagă de procese de descompunere.

Alimentele, a căror descompunere începe la nivelul cavităţii bucale, sunt digerate de stomac cu ajutorul acizilor şi a mişcărilor mecanice specifice stomacului şi trec în intestin abia după ce ajung la un anumit stadiu de dezintegrare.

Sub influenţa diverselor enzime din intestin, aceste alimente se descompun până la nivelul unor particule minuscule.

În cadrul procesului de digestie, proteinele din alimente se descompun în continuare în particule şi mai mici, până la nivelul aminoacizilor, apoi se amestecă în sânge, de unde sunt distribuite mai departe acolo unde organismul nostru are nevoie de ele. Lipsa anumitor enzime din corpul nostru provoacă tulburări în flora intestinală sau boli precum sindromul intestinal de scurtă durată, blochează descompunerea în mod uniform a aminoacizilor, făcând ca aceştia să treacă în sânge ca atare, fără a mai fi descompuşi. În faţa acestora, organismul reacţionează ca în faţa unei bacterii sau a unui virus, determinând sistemul nostru de apărare să acţioneze aşa cum ar face-o atunci când trebuie să se apere de un corp străin.

În urma acestei acţiuni de apărare, în organismul nostru se formează inflamaţii, putând apărea şi alte reacţii secundare. Valorile crescute de CRP conduc în prima fază la simptome precum epuizarea, încetinirea metabolismului, probleme intestinale. În cazul în care pacientul, fără să îşi dea seama, continuă să consume în mod constant aceleaşi alimente, acestea îi pot declanşa şi alte boli cronice. Intoleranta alimentara nu trebuie confundată cu alergiile alimentare. Alergiile alimentare sunt mai rare şi pot avea efecte mai grave, mergând chiar pănă la deces într-un timp relativ scurt. De exemplu, persoanele care sunt alergice la alune sau la fructe de mare pot ajunge chiar la insuficienţă respiratorie în mai puţin de o oră, intrând în şoc anafilactic.

În cazul intoleranţei alimentare, efectul negativ al alimentelor ingerate apare în termen de 3-24 de ore de la momentul ingerării. Având în vedere că o persoană care se hrăneşte în mod normal consumă pe parcursul a 24 de ore mai multe alimente, este foarte greu pentru ea să identifice cu exactitate care a fost alimentul care i-a provocat respectivul disconfort, chiar în cazul în care intuieşte că problemele respective au fost cauzate de alimentaţie.

De exemplu, o persoană care consumă o cantitate de ciocolată dimineaţa şi care până seara ia încă două mese principale, nu poate să facă legătura dintre un disconfort intestinal apărut seara, înainte de culcare, şi laptele din ciocolata ingerată de dimineaţă. Intoleranta alimentara constă într-o reacţie ce poate apărea la nivelul organismului, atunci când acesta este pus în faţa anumitor compuşi ai alimentelor ingerate. Această situaţie nu are legătură cu sistemul imunitar. În acest sens, ea este foarte diferită de alergia alimentară. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumătate din populaţia globului suferă de intoleranţă alimentară. Există 1 miliard de oameni diagnosticaţi cu intoleranţă alimentară, iar OMS estimează că până în anul 2015 această cifră va ajunge la 2,5 miliarde. (WHO, JUNE 2006).

Intoleranta alimentara poate fi cauza multor boli, precum: obezitatea, imposibilitatea de a slăbi, migrenele, acneea, edemele cu cauze necunoscute, gazele, senzaţia de umflare, oboseala cronică, constipaţia, problemele legate de piele (exemple: coşuri, mâncărimi, neurodermatită, eczeme cronice ş.a.), bolile reumatismale, astmul, diareea, crampele stomacale, depresiile, tulburări ale somnului, dureri de cap, boli ale căilor respiratorii, faringită cronică, răcelile, aftele bucale, durerile epigastrice, boala Crohn, sindromul de intestin iritabil, gripele frecvente, scurgerile nazale cronice, TSS (Tulburări din spectrul schizofreniilor), psoriazisul, neurodermatitele, urticaria.

Cercetările ştiinţifice efectuate în secolul 21 indică faptul că intoleranta alimentara stă la baza a numeroase boli a căror cauză nu era cunoscută inainte şi care erau considerate incurabile.

Studiile publicate în Anglia, la sfârşitul anului 2009, de către Universitatea York şi Yorktest - doi lideri din domeniul cercetărilor privind alergia - arată clar legăturile existente între alimentele pe care le consumăm şi unele boli cronice. Noile descoperiri au adus o dată cu ele speranţe de tratare a unor boli care apar la 45% din populaţie, de pildă sindromul de intestin iritabil, reumatismul ori psoriazisul. Acest amplu studiu efectuat de către Universitatea York a fost realizat cu participarea a 5000 de pacienţi. Pacienţilor care au participat la acest studiu li s-a aplicat în premieră York Test-ul . În urma York Test-ului, pacienţii au exclus din alimentaţia lor alimentele indicate ca fiindu-le dăunătoare, alimente identificate cu ajutorul anticorpilor IgG. 75% din aceşti pacienţi au arătat o îmbunătăţire clară a stării de sănătate în aproximativ 3 săptămâni.

İată ratele de recuperare ale unora dintre boli:
Gaze şi balonare (91%)
Afecţiuni ale stomacului (90%)
Dureri generale (88%)
Colită (88%)
Oboseală cronică (87%)
Urticarie, mâncărimi (84%)
Reumatism (74%)
Aceste statistici arată ca fiind o realitate faptul că este posibil ca un anumit aliment pe care l-am consumat, considerându-l inofensiv, să ne fi creat acel disconfort care durează de ani intregi. Sindromul de oboseală cronică

Mulţi dintre noi ne plângem de oboseală, de dificultăţi la trezire sau de dureri de cap. Dacă aceste pobleme durează de mult timp, ele pot fi considerate simptome ale sindromului de oboseală cronică. După multe studii s-a ajuns la concluzia că SOC este cauzat de infecţii virale, dar şi de intoleranţele alimentare.

Alimentele pe care organismul nostru nu reuşeşte să le digere cauzează creşterea Ig G-urilor. Perioada lungă de timp care trece de la consumarea alimentelor respective şi până la momentul în care acuzăm problemele face foarte dificilă stabilirea unei legături între alimentul respectiv şi efectele create de acesta. De exemplu, dacă avem intoleranţă la oul pe care l-am consumat de dimineaţă, efectele pot apărea spre seară sau în dimineaţa următoare, conducând în timp la oboseală cronică. Deoarece, în general, persoana care acuză astfel de neplăceri consumă mai multe alimente pe parcursul unei zile, poate ajunge la un puternic disconfort, mai ales din cauza faptului că nu poate face legătura între oul ingerat de dimineaţă şi problemele apărute ulterior.

Studiile efectuate arată că ingerarea de câteva ori pe săptămână a unor astfel de alimente la care avem intoleranţă ne poate conduce la o oboseală cronică care poate dura ani întregi şi care este cât se poate de supărătoare. De asemenea, intoleranţele alimentare conduc în timp la agravarea oboselii şi încetinesc metabolismul. Acest lucru se explică prin faptul că intoleranţele alimentare cauzează scăderea nivelului secreţiei de serotonină din creier, iar un nivel scăzut al serotoninei conduce ulterior la depresie şi la senzaţia de oboseală continuă.

İdentificarea alimentelor care vă dăunează şi care cauzează această oboseală cronică se poate face cu YORK TEST-ul. Studiile arată că excluderea din alimentaţie a unor alimente care sunt indicate la finalul testului ca fiind nocive face ca în două săptămâni pacienţii să scape de oboseală într-un procent de 90% şi să se simtă mult mai viguroşi.

Migrena
Este o durere de cap specifică, denumită şi "durerea unei jumătăţi a capului", care se manifestă şi prin senzaţia de transpiraţii reci, cuprinzând jumătate din cap şi din faţă. Durerile pot fi uneori violente până la limita de suportare. Pot dura de la câteva minute până la câteva zile şi chiar până la câteva luni. La jumătatea respectivă de cap se observă zvâcniri, apoi avem senzaţia de greaţă şi vărsături. Persoana vede în faţa ochilor puncte negre şi pete în ceaţă. Unele persoane au dificultăţi în vorbire sau sunt nevoiţi să stea departe de soare şi de lumină.

Cauzele migrenei au rămas ani de zile necunoscute, făcând astfel ca tratarea lor să fie deosebit de dificilă. Studiile ştiintifice, însă, arată că migrenele sunt cauzate de alimentele consumate. De asemenea, aceleaşi studii arată că alimentele care agravează migrenele diferă de la o persoană la alta, nefiind identică la toţi pacienţii.

În studiile efectuate, eliminarea din alimentaţie a alimentelor la care organismul prezintă intoleranţă a arătat o reducere cu 90% a crizelor de migrenă la subiecţii participanţi sau la reducerea semnificativă a acesteia.

Da, dar cum se face că alimentele pe care le consumăm pot cauza migrene?

Migrenele sunt strâns legate de sistemul imunitar (de apărare) al organismului. Reacţiile imunologice constau în Ig E (alergia alimentară clasică, cea care apare imediat de la ingerare) sau Ig G ( alergiile alimentare care apar la 2-120 de ore de la ingerare). În urma studiilor efectuate, s-a observat că İg E- urile nu au niciun rol în apariţia migrenelor. În schimb, s-a observat că există o strânsă legătură între mecanismul Ig G şi migrene. În urma studiilor s–a dovedit că 90% din migrene sunt strâns legate de intoleranta alimentara. În intoleranţele alimentare există două mecanisme diferite care pot declanşa migrena:

1. În cazul în care suferiţi de intoleranţă alimentară, dar continuaţi să consumaţi alimentele respective în mod regulat, corpul dumneavoastră va identifica aceste alimente ca fiind corpi străini, precum microbii, va face ca sistemul dumneavoastră imunitar să fie într-un atac permanent, iar acţiunea neîntreruptă a sistemului de apărare conduce la rândul său la apariţia crizelor de migrenă.
2. İntoleranţele alimentare scad secreţia hormonală de serotonină din creier. Pe de altă parte, studiile arată că pacienţii suferinzi de migrenă au un nivel de serotonină scăzut. În cazul în care consumaţi acest tip de alimente fără să ştiţi că prezentaţi intoleranţă la ele, nivelul de serotonină din creier scade, cauzând astfel crizele de migrenă.

Artrita reumatoidă (Reumatismul) şi problemele legate de muşchi, ţesuturi şi articulaţii
În ce mod cauzează intoleranta alimentara artrita reumatoidă?

Atunci când aveţi sensibilitate la un anumit aliment, corpul dumneavoastră nu reuşeşte să descompună în mod corespunzător materiile din care este compus alimentul respectiv. Aceste alimente ajung în sânge fără a fi descompuse în totalitate. Ele vă sunt dăunatoare, putându-vă provoca acumulări în ţesuturi, iar globulele albe le percep ca fiind nişte corpi străini. Sistemul imunitar trece la atac exact ca atunci când se află în faţa unui virus, a unei bacterii sau chiar a unei celule canceroase. Organismul se încarcă cu histamină, prostaglandină şi alte substanţe chimice de apărare. Aceste substanţe chimice au efecte cât se poate de iritante pentru ţesuturi, cauzând dureri şi inflamaţii. Dacă această situaţie nu se tratează, ţesuturile din articulaţii sunt afectate iremediabil, apărând boli precum artrita reumatoidă.

Cu ajutorul York Test-ului puteţi identifica alimentele care fac ca sistemul imunitar să acţioneze în mod necorespunzător, iar după excluderea din alimentaţie a alimentelor respective puteţi să vă recăpătaţi sănătatea.

Problemele legate de stomac şi intestin, sindromul de intestin iritabil
În zilele noastre, foarte mulţi oameni se plâng de probleme legate de stomac şi intestin. În special gazele şi balonarea sunt unele dintre cele mai frecvente neplăceri. În general, persoanele care acuză probleme legate de gaze şi balonare încearcă să stabilească o legatură între ceea ce au mâncat şi aceste probleme. De exemplu, o persoană care acuză seara probleme legate de gaze, se gândeşte pe rând la toate alimentele consumate în seara respectivă şi ajunge la concluzia că unul din acele alimente i-a provocat gazele. Simptomele intoleranţei alimentare apar în medie în 3-48 ore, iar mecanismul respectiv este atât de complex, încât este imposibil ca persoanele respective să identifice cu exactitate alimentele care le provoacă probleme. În general, oamenii suspectează în mod greşit unele alimente. Aplică metoda verificării alimentelor cu riscul unor erori, dar este clar că este imposibilă identificarea alimentelor respective prin metoda supoziţiei.

Să explicăm aceste lucruri printr-un exemplu concret:
O persoană care la micul dejun a mâncat o felie de pâine unsă cu unt şi cu gem de căpşune, va mânca cu siguranţă multe alte alimente până seara. Dacă această persoană are o intoleranţă cu efect întârziat la lapte, disconfortul cauzat de laptele conţinut în unt poate să îşi arate efectele abia spre seară. În mod normal, persoana respectivă nu va putea să facă o legatură între problemele legate de gaze şi balonări şi untul consumat la micul dejun.

La soluţionarea acestei probleme York Test-ul poate fi folosit ca un mijloc foarte eficace. Cu ajutorul York Test-ului puteţi identifica cu uşurinţă care sunt alimentele care vă dăuneaza şi pe care organismul dumneavoastră nu le poate digera. Cu ajutorul York Test-ului se poate afla astfel care sunt alimentele indigerabile pentru o persoană care acuză neplăceri precum gazele, balonările sau edemele. S-a constatat că, după renunţarea la alimentele respective, problemele persoanelor în cauză se reduc într-o proporţie de 82-95%.

În acelaşi mod şi tratarea sindromului de intestin iritabil devine posibilă cu ajutorul York Test-ului. Sindromul de intestin iritabil (Sİİ) este una dintre cele mai frecvente tulburări ale sistemului digestiv. Este foarte frecvent întâlnită în ţările industrializate. Deşi diferă de la o persoană la alta, se ştie că în general se manifestă prin dureri abdominale, disconfort, constipaţie şi/ sau diaree, balonare şi gaze, scaun cu mucus, senzaţia de neevacuare completă a intestinelor, urinare frecventă, oboseală, dureri de spate şi de mijloc, respiraţie cu probleme.

Sİİ este o boala ale cărei cauze şi tratament nu au fost mult timp cunoscute. În urma ultimelor studii efectuate, s-a putut stabili o legătură clară între această boală a intestinelor şi intoleranta alimentara. La pacienţii care în urma York Test-ului au eliminat din alimentaţie alimentele indicate ca fiind problematice, s-a observat o îmbunătăţire cu 90% a stării de sănătate.